http://www.oenolog.org

Loading...

Degustare vinuri...

Loading...

luni, 2 mai 2011

Aranjarea mesei

  • Este important ca persoana care invita la masa sa indice ora invitatiei, iar cei invitati sa o respecte. Daca ajungeti mai devreme… va plimbati in jurul casei!
  • In oras se merge cu 5 min inainte de ora fixata (mai ales barbatii) iar la o casa cu 5-10 min mai tarziu pentru a lasa un moment de respiro gazdei.
  • O intarziere mai mare de 30 de min este inacceptabila.
  • Dupa o perioada de asteptare, gazda va hotara momentul inceperii mesei, iar cel care a intarziat isi va cere scuze, si va manca felul de mancare la care s-a ajuns, chiar daca acesta este tortul. O gazda amabila ii va oferi totusi musafirului intarziat si un alt fel de mancare, dar fara a relua tot meniul.
  • Daca aveti o gripa, veti renunta la invitatie pentru a nu-i molipsi si pe cei din jur, si vei anunta lipsa.
  • Tot apartamentul trebuie sa arate bine, nu numai masa.
  • Holul trebuie sa aiba un dulapior pentru pantofi, sau macar ceva rafturi cu o draperie, pentru a nu ramane prea multe perechi de incaltaminte la vedere.
  • Mancarea se gateste cu o zi inainte cu geamurile deschise, pentru a nu ramane mirosul in casa.
  • Farfuriile trebuie sa fie neciobite, fata de masa curata.
  • Pentru mese festive se folosesc fete de masa albe imaculat, si servetelele la fel.
  • Fetele de masa nu trebuie sa fie din plastic, ci din in, curate si apretate.
  • Fiecare musafir trebuie sa aiba un spatiu de cel putin 50 cm.
  • La mesele festive fiecare farfurie e dublata de alta, utilizata doar pentru a pune in ea farfuria din care mancam. La mesele din fiecare zi ne putem lipsi de a 2-a farfurie.
  • O masa festiva se prezinta, de obicei, astfel: farfuria pt primul fel este asezata deasupra celei de serviciu. Pe ea, sau alaturi, sub furculita, se pune servetul frumos impaturit. Chiflele sau feliile de paine se pun in 2-3 cosulete speciale, repartizate simetric. Locul furculitelor este la stanga farfuriei. Aliniate de la stanga la dreapta in ordinea utilizarii lor, acestea se aseaza cu dintii in sus. La dreapta se pun cutitele, cu partea taioasa spre farfurie, tot in ordinea utilizarii lor, cel mai indepartat fiind pentru primul fel de mancare, adica pentru peste, iar in fata farfuriei sta lingura de supa, cu partea adancita in sus, si uneori lingurita de desert. Nu vom aseza alaturi mai mult de 3 cutite si 3 furculite. Restul tacamurilor - linguritele de tort, furculitele si cutitele mici pentru baclava sau pentru fructe - nu se pun pe masa, ci pe o masuta de serviciu sau pe un bufet, pentru a fi la indemana (aceste reguli nu sunt batute in cuie, numarul tacamurilor si asezarea lor difera in functie de meniu).
  • Tacamurile se pot pune si pe suportul destinat lor, care va fi asezat la dreapta farfuriilor. Pe suport vom aseza, in dreapta, cutitul, cu partea taioasa spre farfurie, si in stanga lui furculita cu dintii in jos. Lingura si linguritele pentru desert vor fi asezate in fata farfuriei. Daca utiliza suportul de tacamuri, vom pune servetelul la stanga direct pe fata de masa.
  • La mesele festive exista obiceiul sa se schimbe tacamurile dupa fiecare fel de mancare. La o masa mai putin pretentioasa, nu vom schimba tacamurile, decat daca avem peste.
  • In general vom folosi 4 farfurii: farfuria pentru antreuri, farfuria de supa, farfuria intinsa si farfuria de desert. Bolurile (castronasele) pentru supa limpede (consommé) nu se pun de la inceput pe masa, ci se aduc odata cu supiera sau, gata umplute, pe o tava.
 
Modul cel mai simplu de a aranja o masa

Tot in fata farfuriilor, spre dreapta, e si locul paharelor. Trei tipuri de pahare sunt obligatorii - de tuica, de vin (paharul de vin rosu e ceva mai mic decat cel de vin alb) si de apa. Ele trebuie sa faca parte din acelasi serviciu, si e o nota proasta sa se improvizeze.
Paharele (in fig de mai jos):
1. Pahar de apa
2. Pahar de vin alb
3. Pahar de vin rosu
4. Pahar de Sherry
5. Pahar de tuica
6. Pahar de lichior 
7. Pahar de sampanie (cupa)
8. Pahar de sampanie (flûte)
9. Pahar de bere
10. Pahar de coniac
11. Pahar de whisky (tumbler)

  • Dupa folosire paharele de tuica se iau de pe masa. Nu va bagati degetele in ele, ci luati-le de jos, punandu-le pe o tava, ceea ce va va scuti de drumuri inutile.
  • Cand spatiul de permite, este elegant sa nu punem pe masa paharelele pentru aperitive. Acestea se beau intr-o alta incapere decat sufrageria, iar invitatii nu stau la masa, ci pe scaune, canapele, fotolii sau chiar in picioare. Apoi paharele se strang si nu se mai pun pe masa. Cel care nu si-a terminat aperitivul isi poate lua totusi paharul in sufragerie.
  • Sticlele de vin si apa vor fi dispuse simetric pe masa, la indemana babatilor care si-au asumat sarcina de a servi bauturile, si pentru a nu pata fata de masa se pun pe tavita sau pe suporturi speciale..
  • Apele minerale se servesc in sticlele lor originale, la fel si vinurile straine..
  • Daca spatiul nu ne permite sa punem sticlele de vin pe masa (nici nu e prea estetic), bautura va fi turnata in pahare de catre sotul gazdei sau alt barbat. La o masa la care participa numai doamne, acest oficiu este facut de gazda.
  • Nu se toarna in pahare decat dupa ce acestea s-au golit.Se poate adauga putina apa minerala in whisky daca este prea tare pentru noi, dar din sticla, nu din paharul cu apa.
  • Aproape indispensabile, florile si lumanarile vor incanta privirea. Florile trebuie puse in vaze joase, sa nu-i impiedice pe meseni sa se vada unii pe altii.
  • Nu se pune pe masa decat ceea ce se intrebuinteaza imediat. Exceptie fac solnitele si recipientele pt piper, care vor trebui sa fie suficiente (unul pt 3-4 pers). Vom avea grija ca acestea sa nu fie umede sau infundate. Cateva graunte de orez puse inauntru absorb umezeala. Daca nu folosim solnite cu capac perforat, ele trebuie sa fie insotite de lingurite pentru ca nimeni sa nu fie silit sa se foloseasca de propriul cutit, ceea ce nu e permis.
  • Scobitorile nu-si au locul pe masa pentru ca nu se folosesc in public.
  • Untdelemnul, otetul, mustarul, smantana, etc. se vor aduce doar daca cineva le cere. Gazda le va avea pregatite si le va oferi. Pentru sosuri se foloseste o sosiera. Odata intrebuintata, sosiera va fi luata de pe masa.
  • Sosul nu se pune pe friptura, dar nici pe piure sau pe alte garnituri (macaroane, sote de legume, etc.) deoarece e inestetic. Se pune in farfurie si se moaie in el bucatelele de carne taiate pe rand. Nu se amesteca tot ce avem in farfurie, cu toate ca este gustos; “pasta” obtinuta este imposibil de privit..
  • Salata se serveste in castronele separate, pentru fiecare invitat in parte. In unele tari salata se mananca separat, ca ultim fel.
  • Cand friptura este taiata la masa, gazda trebuie sa aiba la indemana tacamuri speciale. E de preferat insa ca aceasta operatie sa fie facuta in prealabil, iar carnea sa fie adusa felii, pe un platou.
  • Argintaria este obligatorie in cazul unor mese festive, dar pt mesele obisnuite exista tacamuri de otel inoxidabil, care sunt frumoase si usor de intretinut. Argintaria se poate curata cu praf de carbonat de calciu de la farmacii, sau cu amoniac dizolvat in apa.Masa de duminica e sfanta in familie.
Tinuta
  • Se sta drept la masa, nu intepenit.
  • Nu se pun picioarele sub scaun, dar nici prea departe in fata, pentru a nu-i incomoda pe vecini.
  • Nu ne agatam de scaun, bratele si coatele nu trebuie sa stea pe masa.
  • Nu tinem cu mainile farfuria din care mancam. Pozitia corecta este ca in repaos bratele sa fie lipite de corp si incheieturile mainilor sa fie sprijinite pe marginea mesei. Cand mancam pastram coatele cat mai aproape de trunchi.
  • Reimprospatarea rujului, aranjarea parului, etc. se fac numai la baie.
Cum mancam
  • Nu trebuie sa mancam grabit sau nervos.
  • Nu se poarta discutii neplacute in timpul mesei.
  • Nu bem si nu vorbim cu gura plina.
  • Mestecam cu gura inchisa.
  • Este de prost gust sa tinem usor ridicat degetul mic cand bem sau cand mancam.
  • Animalele nu au ce cauta in sufragerie, oricine ar fi la masa.
O noua portie
  • Se accepta sau se refuza cu “da, va rog” si “nu, multumesc”.
  • Tine de tactul gazdei de a oferi mancare suficienta, nici prea multa nici prea putina, si fara sa-si laude excesiv preparatele culinare. Musafirii o pot face insa, spre incantarea gospodinei, dar nu strigand peste masa si nici cerand pe loc reteta.
  • Nu se comenteaza modul in care au fost procurate anumite raritati.
  • Se mananca tot din farfurie, cu conditia ca in preallabil te-ai servit sau ai fost servit cu o cantitate rezonabila.
  • Se mananca asa cum a gatit gospodina! A-ti turna tot felul de condimente pentru a schimba gustul mancarii este o impolitete.
  • Obligatia gazdei este sa guste in prealabil toate felurile de mancare si sa puna suficienta sare, piper, etc. iar datoria musafirului este sa le accepte ca atare.
  • E foarte neplacut sa dam sfaturi culinare in functie de preferintele noastre.
  • Orice fel de masa ar fi, efortul gospodinei trebuie rasplatit cu cate o remarca de genul: “delicioasa supă!”, “ce frumos arata salata!”, “ce bine miroase friptura!”.
  • Ne vom impune sa nu stam cu ochii atintiti asupra membrilor familiei cu care am fost invitati, aruncandu-le priviri ucigatoare cand gresesc cu ceva, ci educatia le-o dam acasa.
  • Ora fixa de masa este foarte importanta.
  • In zilele obisnuite, masa de seara pentru musafiri va fi servita pe la ora opt, iar in weekenduri pranzul pe la ora unu.
  • Persoanele condamnate de medic la o dieta severa ar trebui sa accepte invitatii numai de la prieteni care le stiu regimul, si gazda ar trebui sa aiba un fel mancare de regim, pt cazuri speciale.
  • Bauturile de aperitiv se servesc intotdeauna inainte de masa pt a deschide apetitul: votca, gin, rom alb, whisky, vermut, campari (dar nu visinata si nici coniac!). Tuica este tot un aperitiv dar obiceiul pamantului cere sa fie bauta la masa (insotita de branza telemea, ceapa verde si masline).
  • Trebuie pastrata si o rezerva de pa minerala si sucuri de fructe pt persoanele care nu beau alcool.
  • Antreurile se compun in mod obisnuit din feluri reci, picante, sardele, branza telemea (niciodata cascaval, locul lui fiind la sfarsitul mesei), mezeluri si diverse salate.
  • Se pot servi si antreuri calde: ficatei de pui, diferite placinte, pizza, sufleuri, pateuri. Antreurile reci cu cele calde pot fi combinate, insa in asa fel incat sa nu provoace indigestie musafirilor.
  • Consommé-ul (supa limpede) se serveste in cesti folosind o lingura mai mica (nu lingurita). Daca n-am servit antreuri supa se poate inlocui cu o ciorba ce se poate servi in farfurie, cu lingura normala. Se aduce supiera si se ia de pe masa dupa golire. La supe si ciorbe nu e novoie de bauturi.
  • Pestele se consuma cu un tacam special. Se recomanda vinuri albe seci (Aligote, Riesling), spumoase si spumante. Cu cat pestele este mai gras, cu atat vinurile trebuie sa fie mai acide (cum sunt cele din podgoriile Ardealului sau ale Moldovei).
  • Felul principal, felul de rezistenta, este de regula o friptura sau un preparat din carne, si se impune si un vin rosu (Merlot, Cabernet sauvignon, Băbească, Fetească neagră). La carnea alba se recomanda vinuri rosii usoare, iar la carnea rosie vinuri maii tari si mai puternice. La vanat vinuri rosii seci, vechi, de foarte buna calitate.
  • Nu se aduce friptura intreaga, ci se portioneaza in bucatarie si se aranjeaza pe un platou ornat cu multa grija.
  • Carnea se pune pe cateva foi de salata proaspata, iar deasupra vom aranja cateva frunze de patrunjel.
  • Garniturile vor fi puse in castroane separate, uar pentru salate este bine sa avem castronase mici, rotunde sau patrate, cate unul pentru fiecare musafir, iar daca nu avem, servim salata in castroane mari, aduse la masa impreuna cu un tacam special de serviciu.
  • Pentru prajituri se folosesc lingurite, cutite si furculite mici. Acum se recomanda vinuri dulci si semidulci, parfumate (Grasă de Cotnari, vinuri de Murfatlar, Pietroasele, Târnave, Alba-Iulia). Nu se servesc vinuri la deserturile din ciocolata.
  • Fructele sunt insotite de cutit si furculita, din materiale noi, inoxidabile. Nu se servesc vinuri.
  • Branzeturile se aduc la sfarsitul mesei pe un platou frumos din lemn. Se folosesc cutite mici pentru intinsul untului si taiatul branzei. Serviti Camembert, Rocquefort, cascavaluri fine, in nici un caz telemea. Se ramane la ultimul vin servit, adica vinul rosu.
  • Cafeaua se serveste de preferinta, ca si aperitivele, in alta incapere. Daca avem si aparat pentru filtru, si pt expresso, si ibri, intrebam care sunt preferintele musafirilor. Cafeaua se aduce neindulcita, cu zaharul separat. Fiecare invitat isi pune cu lingurita de serviciu, fara s-o inmoaie in carfea, si amesteca cu lingurita lui. Cafeaua trebuie servita in cesti nici prea mari, nici prea mici.
  • Daca gazda nu mai ofera “mai doreste cineva ?” nu vom mai cere alta ceasca de cafea, pentru a nu o pune intr-o situatie delicata - s-ar putea sa nu mai aiba..
  • La cafea, pentru doamne se vor servi lichioruri, iar pentru domni, diverse tipuri de coniac, in pahare speciale.
Reguli
  • Nu se serveste un vin dulceag intre doua vinuri seci.
  • Vinurile albe seci se dau inaintea celor rosii.
  • Vinurile albe foarte dulci se servesc, in schimb, dupa cele rosii.
  • Mai intai se servesc vinurile slabe, apoi cele tari; mai intai vinul nou, apoi cel vechi.
  • Vinurile tip sampanie sau spumante pot fi servite dupa sau inaintea celor nespumante, dar nu intre ele.
Temperatura bauturilor, tipul de pahare
  • Pahar rotunjit sau cu picior pentru vinurile albe, pahar (mai mic) cu picior pentru vinurile rosii; Cupe pentru sampanii sau alte vinuri spumoase.
  • Aperitivele se servesc la temperatura pivnitei (10-12 oC).
  • Vinurile rosii vor fi servite la temperatura pivnitei daca sunt mai usoare si la temperatura camerei daca sunt mai tari, ultimele trebuie incalzite treptat, nu brutal, si nu le asezam langa o sursa de caldura (pt ca se pot altera) ci se aduc in camera cu o jumatate de zi inainte.
  • La vinurile tamaioase se deschide dopul in perioada incalzirii la temperatura camerei, oxidarea adaugand un parfum placut buchetului natural.
  • Daca nu avem timp sa aducem vinurile la temperatura camerei, vinul se varsa intr-o carafa incalzita in prealabil, cu precautie ca rezidurile de pe fundul sticlei sa nu-l tulbure.
  • Vinurile dulci, sampania dulce sunt servite foarte reci (8-10 oC).
  • Berea nu va fi oferita la o reuniune festiva.
  • Se serveste rece, in pahare mari fara picior sau in halbe. Sub paharele de bere se pun mici suporturi de carton.
  • Apa naturala sau minerala se serveste foarte rece, in pahare obisnuite, dar e bine sa pastram o sticla sau doua neracite, pentru cei care o prefera asa.
  • Tuica este servita rece.
  • Rachiul din vin, coniacul si diferitele brandy-uri sunt servite la temperatura incaperii, la fel tuica de cereale de tip whisky, dar nu lipsesc de pe masa cuburile de gheata, puse intr-un vas special (din sticla, nu plastic).
  • Nu este elegant sa se foloseasca vase din plastic.
  • Desi e agreabil, nu se incalzeste in palme paharul special de coniac numit “Napoleon”, sub motiful ca astfel se degaja parfumul bauturii.
  • Lichiorurile si vinurile foarte dulci, Malaga, Cabernet, Madeira, Porto, muscaturile se servesc la temperatura camerei, intr-un pahar special, mai mic si mai scurt.
  • Toate bauturile se aduc in sticlele lor originale, in afara vinului decantat, iar aceasta operatie nu se face la masa. Daca tragem vinul obisnuit din butoi, il servim tot in carafe. In anii deosebit de buni pentru vinuri, sticlele se aduc intr-un cos.
  • Sampania se tine intr-o galeata cu gheata (frapieră), si dopul se scoate la masa cu grija, lasand sa iasa putin gazul.
Turnatul bauturilor
  • Gazda toarna vin musafirilor tinand sticla (nu de gat!) cu mana dreapta, cu bratul intins si cu eticheta la vedere.
  • Nu se ridica paharele de pe masa, si se umplu doar pe trei sferturi.
  • Nu se toarna in pahar daca nu a fost golit.
  • Vinurile obisnuite se toarna de la o distanta de aproximativ 15 cm, vinurile rosii si cele vechi, pretioase, se toarna incetisor, aproape de pahar.
  • Singurele pahare care se ridica atunci cand se toarna sunt cele de sampanie, si cu ele toastam la inceputul sau la sfarsitul mesei, dar putem toasta si cu primul pahar de vin.
  • Paharele se ridica in dreptul barbiei, se spun urarile de cuviinta, dar nu se ciocnesc. Cupele de sampanie, da! Dupa toast, se bea obligatoriu din pahar sau cupa
  • Daca in paharul de whisky se toarna foarte putin, urmand ca invitatul sa-si adauge daca doreste cuburi de gheata sau sifon, in paharelele de tuica se pune pana la un milimetru de margine, ba chiar mai mult, ceea ce curge fiind o ofranda adusa mortilor.
  • Paharele de bere se tin usor inclinate cand turnam, pt a evita formarea spumei exagerate.
  • Cu exceptia apei, cu care ne servim singuri, dupa voie, bauturile (tarii si vinuri) sunt servite de barbati - stapanul casei, un oaspete amabil sau un chelner.
  • Nu se amesteca vinul cu apa, abele fiind bauturi pretioase. Se recomanda a se bea sprit numai in familie.
  • Paharele se aseaza pe masa in ordinea utilizarii lor, de la dreapta la stanga, paharul de apa fiind la extremitatea stanga, sau daca preferam, in dreapta, dar in orice caz, in afara randului. Cupele de sampanie, utilizate de obicei la sfarsitul mesei, vor fi aduse separat pe o tava.
Manuirea tacamurilor
  • Lingura si cutitul se tin in mana dreapta.
  • Furculita este tinuta in mana stanga cand folosim cutitul in acelasi timp cu ea.
  • La sfarsitul unui fel de mancare, in farfuria care trebuie luata punem paralel cutitul si furculita, cu dintii in jos.
  • In timp ce mancam, tinem tacamul deasupra farfuriei, fara sa-l ridicam prea mult in aer si fara sa gesticulam cu el.
  • Cutitul se tine intre degetul mare si cel mijlociu, aratatorul sprijinindu-se pe spatele manerului, in nici un caz pe spatele lamei.
  • Branza se duce la gura cu furculita, fara ca dintii acesteia sa fie infipti in ea, nu cu cutitul.
  • Daca un tacam ne scapa pe jos, cerem altul.
  • Cand bem, pastram tacamul in farfurie, furculita la stanga, cu dintii in jos, si cutitul la dreapta, cu lama sprijinita de marginea farfuriei.
  • Daca farfuria este goala si punem tacamurile incrucisate, este semn ca dorim sa fim serviti inca o data din felul respectiv.
  • La masa trebuie evitate orice zgomote.
Folosirea servetelului
  • La inceputul mesei punem servetelul pe genunchi, fara a-l despaturi complet.
  • Ne servim de el cu discretie, tamponandu-ne buzele.
  • La sfarsitul mesei, servetul se aseaza langa farfurie, fara a-l impaturi.
  • In nici un caz nu vom pune pe genunchi servetele de hartie. Dupa folosire, acestea nu se pun pe masa, ci inapoi in poseta (de catre femei).
In fata bucatelor
  • Cand mesenii sunt numerosi nu se ureaza “Pofta buna”.
  • Incepem sa mancam si sa bem numai dupa ce stapana casei sau stapanul casei au dat tonul spunand “Pofta buna!” sau “Va rog sa va serviti”.
  • Mancarea este servita de gazda, de catre un personal calificat sau, pur si simplu, platoul cu mancarea trece din mana in mana. Gazda se serveste ultima.
  • Nu ne umplem farfuria pana la refuz.
  • Cand mancam nu ne taiem bucati prea mari, dar nici prea mici, ca sa nu ne cada din furculita.
  • Nu se taie toata bucata de carne de la inceput (sa ne scapam de griji) pentru ca face impresie proasta.
  • Farfuria trebuie sa ramana cat mai curata dupa orice fel de mancare. In unele locuri (Franta) se sterge cu paine tot sosul din farfurie, in semn ca ce a fost gatit a fost delicios.
  • Cand ni se ofera un platou, trebuie sa luam bucata cea mai apropiata de noi.
  • Daca mai dorim paine si cosuletul este prea departe, il rugam pe cel din dreptul lui sa ne dea paine, si aceasta trebuie sa ofere tot cosul.
  • Nu se da paine cu mana, si nici nu se ia cu furculita.
  • Painea o mancam rupand cate o bucatica din ea si folosind ambele maini, si nu este voie sa facem cocoloase.
  • Scobitorile nu se pun pe masa, dar daca ai nevoie, ceri discret gazdei si le folosesti la baie.
  • Micile accidente trebuie rezolvate de catre gazda cu tact, fara mult tevatura, iar persoana care a spart un vas de valoare se cuvine sa incerce in masura posibilului sa-l inlocuiasca.
La sfarsitul mesei
  • Dupa ce s-a asigurat ca toti invitatii au terminat de mancat, gazda este prima care se ridica, semn ca masa a luat sfarsit.
  • Chiar daca avem mancare sau bautura, ne ridicam si noi dupa ce se ridica gazda, dar daca terminam inaintea celorlalti nu avem voie sa ne ridicam si sa plecam de la masa.
  • In salon, unde se bea cafeaua, trebuie sa asteptam invitatia gazdei pentru a fuma.
Situatii speciale
  • Daca oferim cuiva un tacam, il tinem de maner, astfel incat persoana care le ia sa le poata apuca tot de-acolo.
  • Personalul de serviciu aduce tacamurile cerute pe un platou sau un servet, dar gazda le aduce in mana.
  • Daca vi se cere sarea sau piperul, le veti da peste masa sau prin fata vecinului, nu prin spatele lui. Daca este la distanta mai mare se cere vecinului, si apoi se da din mana in mana.
  • Daca dam mese acasa si nu este personal de serviciu, platoul cu mancare trece din mana in mana, de la gazda spre dreapta. Doamnele se servesc primele, apoi domnii, iar gazda ultima, cand platoul a revenit la ea. In acest moment, domnii nu fac decat oficiul de intermediari.
  • Intre timp, stapanul casei toarna vinul, tot spre dreapta. Sticla nu se da din mana in mana.
  • Supa se serveste tot spre dreapta, si la fel se procedeaza si cand strangem masa.
  • Cand un platou ajunge la noi, ne servim cu lingura tinuta in mana dreapta si ajutandu-ne cu furculita din stanga. Numai chelnerii servesc tinand ambele tacamuri intr-o singura mana.
  • Nu ne servim din platou cu tacamurile noastre, ci cu cele de serviciu puse obligatoriu de gazda acolo. Daca acestea nu insotesc platoul, le cerem.
Cum se mananca diverse feluri
  • Felia de paine se rupe cu mana, in timp ce sandvisurile mari se taie cu cutitul si se baga in gura cu furculita, ca si la friptura. Sandvisurile mici se iau cu mana.
  • Pentru a intinde untul se foloseste un cutit special, nu cel obisnuit.
  • Nu se ia untul direct din untiera pentru a unge painea, ci se pune o bucatica pe farfuria proprie, apoi se unge painea, tinand-o deasupra farfuriei.
  • Dulceata si mierea nu se mananca direct din borcan, ci fiecare isi ia pe farfurie cat doreste, servindu-se de lingurita adusa la masa special pentru acest scop.
  • Mezelurile, taiate in prealabil in felii, se curata de coaja cu furculita si cutitul, in propria noastra farfurie.
  • Ouale moi in coaja se mananca dintr-un paharel suport, cel mai adesea fixat pe o farfurioara. Se sparge coaja din varf, se indeparteaza partea de sus a oului cu lingurita si se pun cojile pe suport, sub ou, sau pe farfurioara.
  • Cartofii nu se taie cu cutitul si nu se zdrobesc cu furculita in farfurie. Exceptie fac cartofii copti in coaja, care se inteapa cu furculita si se curata cu cutitul.
  • Supele sunt servite in cesti sau boluri si se mananca cu linguri mici de supa. Daca suntem intre prieteni, putem bea prima jumatate a cestii, care este limpede si pentru restul supei folosim lingura.
  • Ciorbele se mananca numai cu lingura.
  • Nu se raceste o supa prea calda sufland in ea.
  • Nu aplecam farfuria pentru a lua ultima inghititura.
  • Nu se inmoaie painea in supa, si nici in sos.
  • La sparanghel nu se foloseste niciodata cutitul si se mananca numai partea frageda din varf.
  • Salata verde si andivele se aduc la masa gata taiate si preparate. Daca bucatile sunt prea mari, nu se duc la gura asa ci se taie cu cutitul.
  • Salata verde si andivele se mananca cat mai aproape de starea lor naturala, dar nu este o gresala sa le asezonam cu putin piper, otet, lamaie, sare sau untdelemn daca ni se par fade.
  • Muraturile se iau cu furculita proprie din castron si se taie pe farfurie pe masura ce se mananca, la fel ca friptura. Gogonele se pot lua cu lingura, pentru a nu stropi comesenii cand le intepam cu furculita, si in farfurie se taie cu atentie din acelasi motiv, cu cutitul in dreapta si furculita in stanga.
Nu se musca din muraturi
  • Conopida se taie cu furculita, nu se foloseste deloc cutitul.
  • Chiftelele, sarmalele, ruladele se taie numai cu furculita.
  • Pestele se mananca special, folosindu-se cutitul numai la dezosare, dupa ce pestele este desfacut in 3 dupa ce se decupeaza capul cu cutitul. Oasele de peste din gura se pun pe furculita si se scot cu mana numai in cazuri de urgenta.
  • Pentru pestele din conserva ne folosim de furculita, tinuta in dreapta, ajutandu-ne cu o bucata de paine tinuta in stanga.
  • Daca o stridie este inchisa, o deschidem cu lama unui cutit obisnuit sau de dezosat. Se scot intestinele si branhiile (au o culoare mai inchisa) cu ajutorul furculitei. Se scoate apoi stridia din scoica, desprinzand-o din articulatie. Se pune in farfurie si se mananca cu lamaie, sare, piper.
  • Crustaceele se servesc de obicei fara carapace. Daca masa e mai putin festiva, crevetii se curata cu mana: li se rupe capul, ceea ce face sa iasa si intestinele, apoi se scoate carnea din carapace. La crabi, languste si homari, se rup cu mana articulatiile si apoi, cu un cleste special, se sparg oasele si se scoate carnea din cosul pieptului, din picioare si din coada. Carnea acestor crustacee se mananca de regula cu paine prajita si unt. Este necesar ca pe masa sa existe un bol cu apa pentru clatitul degetelor.
  • Icrele de Manciuria si icrele necre se aduc de obicei presarate pe rondele mici de paine prajita unse cu unt, asezate pe platou. Daca se ofera in castronase, ne vom pune in farfurie cu lingurita de serviciu o cantitate rezonabila si ne vom face sanvisuri mici.
  • Icrele obisnuite le putem unge pe o felie mai mare de paine, pe care o vom taia tinand cutitul in mana dreapta si furculita in stanga, exact ca in cazul oricarui sandvis.
  • Putem manca icrele si luandu-ne in farfurie o portie, din care, cu ajutorul cutitului, ne ungem bucati mici de paine, rupte cu mana. La fel se mananca si antreurile reci de consistenta asemanatoare (salata de vinete, pestele cu maioneza).
  • Samburii maslinelor care insotesc uneori aceste antreuri se “transporta” din gura in farfurie cu furculita, sau daca suntem in familie cu mana.
  • Carnea de pasare nu se mananca cu mana. Pot face exceptie copanelele de pui. Carnea se aduce la masa gata transata.
  • Cu spaghete va serviti din castron cu o cantitate rezonabila, apoi le mancati rasucindu-le cu furculita tinuta in mana dreapta si ajutandu-va cu lingura tinuta in mana stanga. Pe furculita trebuie luata o cantitate mica, si sa nu atarne dizgratios din gura.
  • Orezul se mananca cu furculita, ajutandu-ne cu cutitul, neapeland la lingura!.
  • Cafeaua, ceaiul, cacaua cu lapte se beau din ceasca, fara sa lasam lingurita inauntru. Ea se pune pe farfurioara daca ramane pe masa, daca nu pe servetel.
  • Degetul mic nu se tine ridicat cand ducem ceasca la gura.
  • Cand bem cafea turceasca sau filtru, ridicam farfurioara cu mana stanga, in timp ce ducem ceasca la buze cu mana dreapta.
  • Nu se bea niciodata cafea dintr-o ceasca fara farfurioara (nici la serviciu).
  • Spre deosebire de cafea, ceaiul si cacaua se beau lasand farfurioara pe masa.
  • Marul se taie in patru sau in opt, feliile se curata de coaja si samburi cu cutitul si se mananca cu furculita.
  • Portocala se taie cu cutitul si se desface in forma de stea; feliile se desfac si ele in stea si se mananca cu mana.
  • Grepfrutul se taie transversal si se mananca o jumatate, de obicei presarata cu zahar; cu o lingurita speciala de desert, avand marginea ascutita, se scoate doar pulpa fructului, deoarece partea alba este amara.
  • Dulciurile se iau cu mana daca sunt uscate, cu lingurita sau cu furculita de desert daca au crema ori frisca.
  • Clatitele se mananca taind bucatele mici pe rand, ca la friptura.
  • Fragii si capsunele se mananca fie cu mana, daca au codita, fie cu lingura, daca nu au, mai ales cand sunt servite cu frisca.
  • Strugurii, visinele si ciresele se mananca intotdeauna cu mana; strugurii se mananca pana la ultimul bob. Samburii cireselor sau visinelor se pun in palma facuta caus si apoi in farfurie.
  • Piersicile se tin cu mana stanga pentru a le taia in doua. Separam samburele de fruct si-l curatam de coaja. Se mananca fructul cu cutitul si furculita.
  • Prunele si caisele le desfacem in doua cu mana, scoatem samburele, dupa care mancam fiecare jumatate, tot cu mana.
  • Se pot pune pe masa mici recipiente pentru samburi, asa cum facem si pentru cojile de alune.
  • Cand sunt fara coaja, alunele se pun in recipiente mici, in fata fiecarui musafir. Cand sunt cu coaja, se aduc si vase pt coji.
  • Portocalele, mandarinele, clementinele: le taiem coaja in forma de stea, scoatem fructul si-l separam in felii pe care le mancam cu mana..
  • Bananele se curata cu cutitul si se mananca cu mana sau, daca sunt prea moi, cu cutitul si furculita.
  • Pepenii si ananasul sunt serviti in felii si se mananca doar cu furculita, dar daca ananasul este foarte dur se justifica folosirea cutitului.
  • Kiwi se taie in doua, se tine o jumatate in mana stanga si se mananca miezul cu lingurita.
  • Muscam cu pofta din fructe numai cand suntem in livada!.
  • Daca toti mananca fructele simplu, fara a le curata de coaja, fara tacam, nu vom proceda altfel pentru a ne arata distinctia.
  • Gazda trebuie sa aduca fructele bine spalate, deci nu se cuvine sa le stergem cu propriul nostru servetel.
Tipuri de mese festive
  • Dineul: incepe la ora sau 10:30 daca are loc ceva spectacol, tinuta trebuie sa fie de seara.
  • Receptia poate fi organizata si la alte ore.
  • Daca musafirul este singur, un portar, stapanul casei sau unul dintre apropiatii lui ii va lua paltonul, rugandu-l apoi sa intre intr-un salon. Acest gest nu va fi facut niciodata de stapana casei.
  • Daca soseste un cuplu, el se poarta ca la restaurant. Barbatul, si nu personalul casei, o ajuta pe doamna. Amfitrionul si sotia sa ii saluta pe noii sositi si ii prezinta invitatilor sau, daca e prea multa lume, doar unui grup restrans.
  • Urmeaza o scurta perioada de conversatie, cunostintele discuta intre ele, necunoscutii intra in contact cu ceilalti si intre timp se bea un aperitiv si se servesc stiks-uri, alune, fistic, masline, etc.
  • Soseste invitatul de onoare si stapana casei il prezinta, apoi cateva minute mai tarziu se anunta ca masa e servita. La semnalul stapanei casei, fiecare invitat ofera bratul partenerei din acea seara.
  • Amfitrionul cu invitata de onoare la brat trece primul pragul sufrageriei si este urmat, intr-o ordine oarecare, de cuplurile de invitati, in timp ce musafirul de onoare, dand bratul stapanei casei, incheie cortegiul.
  • Daca exista barbati singuri ei vor intra ultimii.
  • O clipa mai tarziu musafirii sunt in picioare, in spatele scaunelor, apoi gazda ii invita sa se aseze, iar cavalerii isi ajuta mai intai partenera sa se aseze.
  • Chelnerul ofera platoul prin partea dreapta, urmand ca invitatii sa se serveasca singuri, dar pot fi serviti si de catre chelner.
  • Cand toti invitatii au terminat de mancat, stapana casei, nu altcineva, da semnalul sfarsitului mesei.
  • Fiecare cuplu paraseste sufrageria in ordinea in care au intrat, iar daca nu s-a intrat intr-o ordine anume, doamnele parasesc sala primele, si barbatii le urmeaza in salon putin mai tarziu, pentru a le da timp sa-si ajusteze tinuta.
  • In salon sau in fumoar, fiecare este liber sa-si aleaga partenerii de conversatie dupa plac, si un invitat bine crescut va profita de ocazie pentru a felicita gazda pentru masa.
  • Urmeaza lichioruri, cafea, coniac, tigari.
  • Cafeaua este servita de catre stapana casei atunci cand nu are o fiica sau o prietena care sa faca acest oficiu.
  • La receptiile oficiale cafeaua este servita de catre chelner.
  • Tigarile sunt oferite de amfitrion, de fiul lui sau de un prieten, in nici un caz de catre persoanele de serviciu.
  • Cand este invitat undeva, un fumator trebuie sa-si ia tigari fine, si nu apride tigara pana gazda nu da tonul sau pana nu-si cere voie. Daca i se raspunde delicat “vom deschide geamul” (in casa fiind copii sau bolnavi) el nu va aprinde tigara.
  • Domnii pot oferi foc doamnelor ridicandu-se in picioare, doamnele in schimb ofera cutia de chibrituri sau bricheta.
  • Scrumul se pune numai in scrumiere, daca nu exista se cer gazdei. Scrumierele nu se imporvizeaza.
  • Daca v-ati uitat tigarile acasa, nu cereti altora, ci iesiti discret sa va cumparati, fara sa anuntati pe toata lumea.
  • Daca va este oferita o tigara si o acceptati, sunteti obligat sa o aprindeti imediat, nu sa o puneti spre pastrare.
  • Nu se fumeaza pe strada si nu se intra in magazine cu tigara aprinsa.
  • Momentul cafelei si lichiorurilor este consacrat conversatiei.
  • Daca un artist cunoscut, aflat printre invitati se ofera sa cante, il vom asculta cu placere, dar nu se cuvine sa-l rugam, nici macar amfitrionul nu ar trebui sa-si permita sa faca acest lucru.
  • Plecarea la o ora adecvata este obligatorie in cazul receptiilor, iar invitatul multumeste amfitrionului cu cateva cuvinte potrivite.
  • A doua zi, va da neaparat un telefon de multumire.
Oglinda mesei
  • Gazdele reuniunii stau fata in fata, numai la nunti stau alaturi (unde cuplul nu este despartit).
  • Cu cat musafirul este mai important, cu atat locul lui este mai aproape de gazde.
  • Gazdele se aseaza fie la capete, fie in partile de mijloc ale mesei.
  • Amfitrioana este intotdeauna incadrata de domnul cu rang cel mai inalt la dreapta si de cel cu rang urmator la stanga (aceasta ordine este inversata in Germania si in unele tari nordice, unde oaspetele de onoare care a condus-o pe gazda la masa sta in stanga ei).
  • La randul lui amfitrionul o conduce la masa pe doamna cu rangul cel mai inalt, de obicei sotia invitatului de onoare, si o va ajuta sa se aseze in dreapta (sau stanga) lui.
  • Daca gazdele stau la mijnolul mesei, locurile inferioare se afla la capete (de obicei cei mai tineri).
  • Niciodata sotii nu vor fi asezati unul langa altul si pe cat posibil nici vizavi, si daca se poate se va proceda la fel si cu fratii sau alte tipuri de rude.
  • Barbatii si femeile trebuie sa alterneze, si femeile trebuie de obicei incadrate de doi domni.
  • Nu se aseaza alaturi persoane care se urasc si nu se inconjoara strainii de oameni care nu vorbesc limba lui.
  • Cocteilul este o receptie cu un numar mai redus de persoane, care incepe oricand dupa ora 17 si se termina la ora 20. Invitatii sosesc si pleaca atunci cand doresc, caci se discuta de obicei in picioare. Cateodata se danseaza. Se servesc fursecurisau alte prajitri, si, bineinteles, cocteiluri oricat de variate. Tinuta feminina trebuie sa fie eleganta - rochie de cocteil, eventual palarie; cea masculina este cea de ora.
La restaurant
  • Barbatul care insoteste o femeie are obligatia sa-i deschida usa, lasand-o sa paseasca inaintea lui, si isi conduce invitata la o garderoba, unde o ajuta sa-si scoata haina.
  • Doamna poate sa ramana cu palaria pe cap, dar nu se intra in sala de mese cu paltonul, cu capul acoperit (domnii) sau cu umbrala in mana, chiar daca vrei doar sa te asiguri ca sunt locuri.
  • Cu atat mai mult, nu-ti vei pune hainele pe scaunul de alaturi.
  • Primul care intra in sala e barbatul, pentru a-si proteja invitata de privirile curioase ale celor din jur si pentru a-i cere chelnerului sa-i indice o masa libera.
  • Daca nu exista masa libera, atunci trebuie sa-si ceara voie celor prezenti si sa astepte raspunsul lor, iar acestia ar trebui sa fie de-acord si sa nu se retraga ostentativ in celalalt capat al mesei.
  • Indiferent de situatie, doamna este rugata sa-si aleaga locul dorit si barbatul o ajuta sa se aseze, apoi se pune in capatul opus sau daca nu e liber alaturi.
  • Dupa ce consulta amandoi meniul, domnul este cel care face comanda.
  • O adevarata doamna evita sa discute cu chelnerul.
  • Cand avem invitati e firesc sa achitam noi nota de plata.
  • Daca sunt mai multe cupluri un barbat comanda dupa ce se consulta cu toti, iar nota de plata poate fi comuna sau separat, neintelegerile lamurindu-se intre barbati ulterior.
  • Masa ia sfarsit numai la dorinta doamnei care va insoteste.
  • Chemati discret chelnerul pentru achitarea notei de plata si verificati sa nu existe eventuale greseli.
  • Nu discutati nota de plata cu invitatii.
  • La plecare barbatul isi ajuta partenera sa se ridice, tragand usor scaunul, iar la garderoba prima care se imbraca este doamna, ajutata de domn.
  • Garderobiera nu intervine si nici doamna nu-l ajuta pe domn sa-si puna paltonul sau fularul.
  • O doamna nu intra singura intr-un local unde se servesc cu predilectie bauturi alcoolice (bar, bodega), dar poate intra intr-un restaurant de lux, si aici se adreseaza pentru orice numai chelnerului, si nu este recomandat sa comande bauturi tari.
  • La comandarea unui fel nu se intreaba daca este proaspat sau daca este bun.
  • Cand va place foarte mult transmiteti felicitari bucatarului, care adesea va veni in persoana sa primeasca multumirile.
  • Nu se ia acasa ce nu am mancat sau nu am baut, chiar daca a fost platit.
  • Bacsisul este intre 10-20%, la un local de lux ajungandu-se la aproximativ 20%, iar ajutorului chelnerului un sfert din cat am dat chelnerului.
 http://www.afacereamea.ro

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu